Accesul Internațional la Justiție: Bariere și soluții. Raportul Centrului Bingham pentru statul de drept.

Accesul Internațional la Justiție: Bariere și soluții. Raportul Centrului Bingham pentru statul de drept.

30 septembrie 2016

Asociația Internațională a Barourilor (IBA) este o organizație a practicienilor din domeniul juridic, a barourilor și societăților de avocatură a cărei misiune constă în asigurarea de asistență pentru comunitatea juridică globală cu scopul de a influența dezvoltarea reformei în domeniul dreptului și de a promova cele mai înalte standarde profesionale și statul de drept în întreaga lume. Ca parte a respectivei misiuni, Comitetul pentru Acces la justiție și Asistenţă Juridică („Comitetul”),
din cadrul IBA, format în 2013, a derulat primul său proiect de cercetare, „Accesul internațional la justiție: Bariere și soluții” care face obiectul raportului de față. Centrul Bingham pentru Statul de Drept a derulat cercetarea și a redactat raportul de față cu contribuții și comentarii furnizate din partea Comitetului în diferite etape.

Raportul de faţă analizează obstacolele din calea asigurării accesului la justiție în diferite jurisdicții și practicile prin care s-a încercat depăşirea acestor bariere. Accesul la justiție este fundamental pentru instituirea și menținerea statului de drept. Îi ajută pe oameni să-şi facă auzite vocea și să-şi exercite drepturile legale, indiferent dacă aceste drepturi derivă din constituții, statute, drept cutumiar sau tratate internaționale. Accesul la justiție este un factor indispensabil pentru împuternicirea oamenilor, pentru asigurarea accesului la demnitate umană egală în cadrul dezvoltării sociale și economice. Acest aspect va fi aproape sigur inclus în Obiectivele privind Dezvoltarea Durabilă (Sustainable Development Goals) post-2015 ale Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Raportul de faţă adoptă un concept complex al accesului la justiție care acoperă diferite etape ale procesului de obținere a unei soluții la probleme de drept civil sau penal. Pornește de la existența drepturilor consfințite prin legi și de la conștientizarea și înțelegerea acestor drepturi. Include accesul la mecanisme de soluționare a litigiilor ca parte a instituțiilor de justiție care sunt atât formale (adică instituții stabilite de stat) și informale (de ex. instanțe indigene, sfaturi ale bătrânilor și autorități tradiționale și religioase similare). Accesul eficient include disponibilitatea și accesul la consiliere și reprezentare. Acesta cuprinde de asemenea abilitatea acestor mecanisme de a asigura soluții echitabile, imparțiale și aplicabile.

Prin urmare, deși admite importanța fundamentală a avocaților și a instanțelor de judecată în asigurarea accesului la justiție, raportul de față adoptă o abordare mai amplă atunci când ia în considerare barierele și soluțiile. Barierele își au originea atât în interiorul cât și în afara instituțiilor justiției formale. Strategiile care asigură și îmbunătățesc accesul la justiție pentru comunități și indivizi angajează grupuri din întregul spectru al societății civile și al statului. Comunitatea juridică este bine poziționată pentru a contribui ferm, nu numai sub forma unor cadre legale, ci dincolo este acestea în cadru inițiativelor interdisciplinare și cu mai multe părți interesate.

Raportul este împărțit în trei secțiuni. Fiecare secțiune abordează grupuri de bariere existente în calea accesului la justiție și exemple corespunzătoare de proiecte și bune practici adoptate pentru depășirea acestor bariere.

Secțiunile acoperă următoarele domenii:

  • Bariere sociale și culturale, incluzând alfabetizarea, învățământul, sărăcia și discriminarea.
  • Bariere instituționale, cum ar fi resurse guvernamentale insuficiente pentru a garanta sau a facilita accesul la justiție, structura organizațională inadecvată a instituțiilor de justiție, asistența și reprezentare legală limitată și lipsa de aplicabilitate a hotărârilor.
  • Bariere intersecționale, acolo unde se suprapun barierele sociale și cele
    instituționale, cum ar fi lipsa de încredere în avocați și magistrați și corupția

Dat fiind că majoritatea inițiativelor din domeniul justiției sunt în mod inevitabil localizate, cei care caută exemple de bune practici caută adesea doar la nivel local sau regional, mai degrabă decât dincolo de granițele țărilor. Deși barierele din calea accesului la justiție vor fi întotdeauna legate de contexte naționale specifice, datele și exemplele din raportul de faţă subliniază posibilitatea de a ne inspira din strategiile existente într-o gamă globală de bune practici.

Examinarea accesului la justiție la nivel internațional și conceptualizarea modului în care funcționează barierele oferă un fundament pe care pot fi trasate legături între jurisdicții, deoarece există un grad de universalitate cu privire la natura barierelor. Există însă două avertizări importante: în primul rând, nici o barieră nu operează independent față de celelalte – ele interacționează mai degrabă cu efecte reciproce care le amplifică impactul – și în al doilea rând, nici o strategie individuală nu va fi suficientă în sine pentru a depăși barierele din calea accesului la justiție.

Cercetarea a sugerat că strategiile privind accesul la justiție sunt urmărite la scară largă și sunt foarte variate. Totuși, putem discerne un anumit teren comun:

  • Profesia juridică joacă un rol crucial de susținere a schimbării instrumentelor de reglementare care funcționează ca un obstacol în calea accesului la justiție, în special în utilizarea legii ca mijloc de combatere a barierelor sociale și culturale.
  • Profesia juridică este în poziția ideală pentru a spori gradul de conștientizare asupra drepturilor legale astfel încât să fie satisfăcute nevoile grupurilor vulnerabile sau dezavantajate (de ex. comunități rurale, deținuți, femei și copii). profesia poate promova de asemenea în mod eficient studierea dreptului în jurisdicțiile unde nu există un număr suficient de persoane calificate în acest domeniu.
  • Programele de educație civică, atât la nivel guvernamental cât și privat, sunt furnizate din ce în ce mai mult pentru toate grupurile societății, inclusiv copiii.
  • Tehnologia digitală este utilizată din ce în ce mai mult pentru a disemina informații generale privind domeniul legal, pentru a furniza o educație informală în domeniul legal, a spori transparența, a facilita accesul la hotărârile instanțelor și a reduce numărul de cazuri nerezolvate în instanțe. Însă reușita acestor strategii depinde
    foarte mult de disponibilitatea și accesul la tehnologie în țări și/sau zone specifice.
  • Extinderea criteriilor privind calitatea procesuală poate permite organizațiilor din societatea civilă și instituțiilor naționale privind drepturile omului să prezinte solicitări reprezentative în numele persoanelor vulnerabile. Aceasta poate fi o strategie importantă pentru depășirea barierelor socio-culturale din calea accesului
    la justiție.
  • Instruirea adecvată și continuă a judecătorilor și a personalului administrativ este recunoscută din ce în ce mai mult drept esențială pentru îndepărtarea barierelor din calea accesului la justiție.
  • Promovarea și recursul la modalități alternative de soluționare a litigiilor sunt identificate din ce în ce mai mult drept o strategie principală de reducere a barierelor din calea accesului la justiție.
  • Există o recunoaștere amplă a importanței mecanismelor de supraveghere pentru
    promovarea transparenței și responsabilității sistemului juridic – formal (ex. avocatul
    poporului) sau informal (ex. mediile sociale):

Comitetul consideră raportul de față drept un punct de pornire pentru activitățile aflate în derulare care vor:

  • Spori gradul de conștientizare asupra diferitelor tipuri de bariere din calea accesului la justiție și a diferitelor modalități de depășire a acestor bariere.
  • Oferi un instrument valoros avocaților, practicienilor, organizațiilor societății civile și altora care sunt implicați în conceperea de reforme, proiecte și programe – inclusiv în contextul agendei de dezvoltare post-2015 a ONU – care abordează probleme-cheie care afectează accesul la justiție, asigurându-se astfel că beneficiarii se bucură în practică de drepturile respective.
  • Determină discuții și cercetări ulterioare asupra felului în care comunitatea juridică, lucrând cu societatea civilă și guvernele, poate fi implicată în păstrarea sau
    îmbunătățirea accesului la justiție, în special în perioade de austeritate.

Disponibil online: Raportul și exemplele de bune practici

Raportul de față și exemplele de practici de acces la justiție sunt disponibile online pe paginile de
internet:


Descarca întregul document in format pdf: IBA Access to justice – romanian version