Cu ocazia sărbătoririi „Zilei Europene a Avocaților – 2017”, Comisia Permanentă a UNBR, în ședința din 24 octombrie 2017 (electronică) a decis distribuirea unui număr de 11.000 licențe de acces la site-urile de informare juridică (legislație) gratuite pentru avocați.

„Conversie audio în text” APLICAȚIE din „Tabloul național al avocaților” pusă la dispoziția avocaților gratuit, finalizată în cadrul acțiunilor
inițiate de UNBR pentru „Ziua Europeană a Avocaților - 2017” cu tema „AVOCAȚII ÎN E-VOLUȚIE”.

Discursul rostit de domnul av. dr. Gheorghe Florea, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, cu ocazia deschiderii lucrărilor Congresului avocaților, 25 martie 2016 la București.

25 martie 2016

Discurs introductiv la Congresul Avocaților 2016

 Stimați invitați,

 Stimați confrați,

 

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat impune organizarea și desfășurarea, în fiecare an, a Congresului avocaților – organul suprem de conducere a profesiei de avocat – care procedează la analize și bilanț, exercită controlul activității organelor de conducere ale profesiei la nivel central, stabilește politici profesionale pe termen scurt și în perspectivă.

Congresul avocaților 2016 are loc într-un moment în care este de domeniul evidenței în ultima vreme o intensificare fără precedent a controverselor cu privire la interpretarea principiilor fundamentale ale profesiei de avocat. Se pune tot mai frecvent problema interpretării principiilor fundamentale ale avocaturii chiar în interiorul profesiei. În plan extern acestea sunt de-a dreptul ignorate. Este un semn clar că trebuie să ne aplecăm asupra principiilor fundamentale și să ne lămurim noi înșine asupra înțelesului lor în lumea contemporană, radical schimbată față de cea pe care o numim tradițională.

Suntem în era informațională, în care noțiunea de comunicare capătă conotații nebănuite. Regulile comunicării sunt regândite pentru a supraviețui ca identitate profesională în oceanul informațional.

Suntem în plină revoluție digitală. Interconectarea este cuvântul care marchează această eră. Comunicarea și interconectarea schimbă din temelii modul în care trebuie să gândim principiile tradiționale ale profesiei. Numai interpretarea acestora la zi, nu ne expunem riscului ca principiile să se confunde cu prejudecățile.

În special trebuie clarificate și impuse principiile independenței, al autoreglementării și al secretului profesional.

Privind retrospectiv, observăm că toate problemele cu care se confruntă profesia provin din nesocotirea principiilor independenței, al secretului profesional și al autoreglementării. Reglementări noi din domeniul fiscal sau penal au tendința de a ignora aceste principii cu argumente eronate, legate de lupta împotriva terorismului și a crimei organizate.

Privind în perspectivă, putem întrevedea noi probleme observând punctele vulnerabile ale acelorași principii.

Pentru a rezista identitar, prioritatea trebuie să fie întărirea principiilor fundamentale, adaptarea lor la vremurile în care trăim, pregătirea acestora pentru a supraviețui vremurilor care vin. Nu vorbim de schimbarea acestor principii pentru că dacă le privim atent, ele sunt mai actuale decât oricând, ca esență. Vorbim de interpretarea lor, fără de care consolidarea culturii apartenenței profesionale organizaționale este slăbită.

Este de netăgăduit că în era informațională nu putem rezista fără comunicare. Clamăm pe toate planurile libertatea de exprimare a avocatului. Cel puțin în privința aceasta există progrese clare, inclusiv în planul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Jurisprudența referitoare la libertatea de exprimare, în presă sau în sala de judecată, a avocatului pentru apărarea clientului său a explodat realmente în ultimul an. Instanța CEDO a recunoscut limite mai largi ale acesteia, având în vedere rolul avocatului de apărător al drepturilor fundamentale, al statului de drept.

Însă, această explozie a comunicării publice produce și confuzii între comunicarea publică și comunicarea comercială, implicit publicitatea formelor de organizare a profesiei. Măsura în care publicitatea formelor de exercitare a profesiei este compatibilă cu principiul demnității e o chestiune stârnește dezbateri din ce în ce mai aprinse printre avocați. Avem discuții interminabile privind măsura în care ar putea fi admisă publicitatea formelor de exercitare a profesiei, când rezolvarea ar fi întărirea și înțelegerea principiilor, cu precădere a principiului demnității, onoarei și probității.

Profesia cunoaște o concurență profesională  care ar trebui să se realizeze printr-o relație adecvată, necesară pentru a menține bunul renume al profesiei, care trebuie  exercitată independent de sentimente și interese profesionale particulare.

Și publicitatea profesională a avocaților și a formelor de exercitare a profesiei  este legal reglementată și permisă numai  dacă este veridică, obiectivă, conformă cu principiile esențiale ale profesiei, mai ales cu loialitatea și respectul profesional. Responsabilitatea profesională impune evitarea publicității înșelătoare și protejarea secretului profesional.

Carta principiilor fundamentale ale avocatului european prevede:

2.6.1. Avocatul este autorizat să informeze publicul asupra serviciilor pe care le oferă, sub condiția ca informația să fie fidela, veridica și să respecte secretul profesional și alte principii esențiale ale profesiei.

 

2.6.2. Publicitatea personala a unui avocat, indiferent de media utilizata, după cum este cazul, în presa, radio, televiziune, prin comunicare comerciala electronica ori prin alt mijloc, este autorizata în măsura în care este conforma cu prevederile din art. 2.6.1.”

Prin urmare, lucrurile sunt destul de clare cu condiția să ne întoarcem la principii, pe care din păcate le uităm tot mai des în tumultul informațional.

Îndatoririle legate de competență, integritate, responsabilitate sunt legate de deontologia profesiei. Ele impun, natural, o limitare de acțiune, în sensul realizării “unei afaceri”, în înțeles comun, din exercitarea profesiei.

În contextul tendințelor de interconectare tot mai profundă, de interprofesionalitate, a politicilor de integrare a avocaturii în sfera comercială, principiul  independenței avocatului primește interpretări noi. Până nu demult, când avocatura se practica de regulă individual, înțelesul acestui principiu era clar: ”avocatul trebuie să fie liber în sens politic, economic și intelectual atunci când acționează în cauza clientului său”. Acum, aceste libertăți se află într-un context nou, în care se pune presant  problema distincției între activitatea independentă și cea dependentă. Este tot mai neclar în ce măsură o ”activitate” dependentă afectează principiul independenței. Noul Cod fiscal afectează principiul tradițional al distincției dintre „profesii independente” și „profesii dependente”. Legislația fiscală utilizează sintagme precum „activitate independentă”, „activitate dependentă” „venituri din profesii independente”, „venituri din activități independente”. Sunt termeni diferiți, folosiți ca sinonimi!

Efectul este aruncarea în derizoriu a sensului real al independenței profesionale ca principiu de bază al avocaturii tradiționale.

O ultimă tălmăcire dată de experți este aceea că principiul independenței este distinct de independența din punct de vedere fiscal și nu ar trebui confundat cu aceasta.

Cu cât sunt mai multe interpretări, cu atât mai multe confuzii! Se adaugă vulnerabilități deoarece confuzia e teren propice pentru abuzuri !

În contextul tendințelor de interprofesionalitate, se pune problema evitării conflictelor de interese, care afectează independența avocatului. Avocatul trebuie să fie și să rămână independent în cadrul conlucrărilor interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate în contextul tendințelor de exercitare a activității avocaților, inclusiv al colaborării profesionale tot mai strânse cu alte profesii juridice și chiar nejuridice.

Trebuie reinterpretat în contextul actual este şi principiul secretului profesional, al confidențialității comunicărilor avocat client. Până nu demult, depozitarul acestui secret putea fi doar avocatul sau cel mult cabinetul său de avocatură. Respectarea acestuia presupunea o obligație negativă clar conturată din partea depozitarului acestuia aceea de a nu-l divulga. Actualmente principiul apărării secretului profesional capătă valențe noi și implicit obligații pozitive de a lua măsuri de protecție a acestuia atunci când este stocat în suport electronic. Era digitală, caracterizată prin posibilități nelimitate de comunicare dar și de stocare a informației, implică identificarea unor politici noi, stringente, pentru apărarea informației confidențiale. Implică de asemenea, identificarea unor mijloace legale noi de apărare a secretului profesional ținând cont de faptul că depozitarea acestuia depășește cadrul cabinetului de avocatură și pune probleme dificile privind teritorialitatea aplicării legii. Ca atare, un principiu juridic tradițional privind aplicarea legii în spațiu, format în decursul unor secole, începe să aibă fisuri determinate de noile realități. Noțiunea de teritorialitate se diluează profund în noua eră informațională.

Acest principiu se erodează şi în fața presiunilor politice și sociale legate de lupta împotriva terorismului și a crimei organizate. Se induce ideea că scopul reglementărilor care protejează secretul profesional este acela de a oferi o impunitate a avocaților în fața legii penale, ceea ce este aberant pentru cei care înțeleg principiul, finalitatea acestuia. Se induce ideea că avocații înșiși sunt vinovați dacă nu-l ”denunță” . Deci implicit granița între ”denunț” și ”divulgare” devine incertă. Interpretările eronate, ambiguitățile care planează asupra acestui principiu îi slăbesc forța sau îl anihilează.

Implicit, avocatul ca depozitar al secretului profesional este tot mai vulnerabil, ceea ce face ca apărarea apărării să fie tot mai actuală.

Toate aceste aspecte își au originea tot în confuzii care dau naștere abuzurilor iar întărirea acestui principiu este o prioritate absolută. O primă condiție este înțelegerea conținutului acestuia în primul rând de către avocați, pentru ca apoi să poată fi înțeles și de alții.

*

Asimilarea noilor realități și interpretarea acestora în baza principiilor nu este simplă. Ceea ce este foarte clar este că aceste principii sunt cele care conservă identitatea profesiei dar acestea nu vor supraviețui într-un contur rigid, ci numai în forme flexibile, capabile de adaptare continuă.

Toate aceste principii și alte  determinări concrete ale situației actuale si de perspectivă a profesiei  reclama un Nou cod de conduita profesionala si de etica si deontologie profesionala in profesia de avocat in România.

Congresul avocaților este chemat să analizeze și să aprecieze asupra propunerii privind noul Cod de conduită profesională, de etică și deontologie al avocatului român care să reflecte situația actuală și de perspectivă a profesiei de avocat și să contribuie la întărirea integrității profesiei.

Av. dr. Gheorghe Florea

Președinte UNBR