Mesajul preşedintelui Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) adresat avocaţilor cu ocazia Zilei Europene a Avocaţilor

Mesajul preşedintelui Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) adresat avocaţilor cu ocazia Zilei Europene a Avocaţilor

10 decembrie 2014

Sigla_UNBR-LUX_vectorized

Mesajul preşedintelui Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR)

adresat avocaţilor cu ocazia Zilei Europene a Avocaţilor


Astăzi, 10 decembrie 2014, sărbătorim în premieră Ziua Europeană a Avocaţilor. Alegerea acestei date, de către Consiliul Barourilor Europene (CCBE), nu este întâmplătoare. Tot astăzi, în plan mondial, celebrăm Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Iar avocaţii au un rol determinant în apărarea acestora. În fiecare an, de acum încolo, această zi va fi un prilej pentru abordarea unor tematici menite să promoveze statul de drept şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor.

Pentru anul acesta, CCBE a propus avocaţilor europeni să organizeze acţiuni şi dezbateri pe marginea subiectului „Supravegherea electronică în masă, ca ameninţare la adresa secretului profesional şi a confidenţialităţii relaţiilor dintre avocat şi client”. Tema nu a fost aleasă întâmplător. În ultima perioadă aceste principii fundamentale ale profesiei de avocat au fost puse la grea încercare, iar dezvăluirile lui Edward Snowden, din iunie anul trecut, au evidenţiat amploarea acestei probleme.

2014 a fost unul dintre cei mai dificili ani din istoria avocaturii europene, fiind marcat de intruziuni repetate în comunicarea confidenţială dintre avocat şi client, datorită breşelor produse în legislaţia europeană, odată cu avansarea tehnologiilor şi cu adâncirea ameninţărilor privind securitatea europeană. În plus, se manifestă pregnant tendinţe de dereglementare a profesiei, venite din zona politicului, împotriva voinţei avocaţilor. Aceste probleme au determinat, în acest an, o mobilizare şi un val de proteste fără precedent din partea avocaţilor europeni. Nu trăim izolaţi şi nu suntem ocoliţi de aceste probleme. România este stat membru al Uniunii Europene, suntem din ce în ce mai interconectaţi tehnologic şi orice eveniment, orice modificare sau interpretare legislativă se transmite şi la noi într-un timp din ce în ce mai scurt.

Imaginaţi-vă cum ar fi avocatura sub imperiul reglementărilor comune societăţilor comerciale, în care statul nu ar face nicio diferenţă între o gogoşerie şi o societate de avocaţi în privinţa confidenţialităţii comunicărilor avocat client şi a secretului profesional! Pentru că aceasta este, până la urmă, finalitatea asimilării.

Vestea bună este însă că forurile legislative europene au sesizat aceste breşe în legislaţie care, prin diverse interpretări, de multe ori abuzive, permit încălcări ale confidenţialităţii şi le văd ca pe ingerinţe în privinţa drepturilor privind accesul la justiţie şi la un proces echitabil. Potrivit Rezoluţiei Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre şi la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetăţenilor UE şi asupra cooperării transatlantice în materie de justiţie şi de afaceri interne, „orice incertitudini legate de confidenţialitatea informaţiilor comunicate în cadrul relaţiei dintre avocat şi client ar putea avea un impact negativ asupra dreptului cetăţenilor la consiliere juridică, asupra accesului la justiţie şi asupra dreptului la un proces echitabil”. Rezoluţia include, în planul de priorităţi al Parlamentului European, realizarea unui „Habeas corpus digital european”, în care se subliniază necesitatea protecţiei dreptului publicului de a primi informaţii imparţiale şi a protecţiei confidenţialităţii profesionale, inclusiv în relaţia avocat-client (punctul 132, Acţiunea 6 din Rezoluţie)

Uniunea Europeană, şi implicit România, se află în plin proces al unor reforme de amploare în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la protecţia datelor personale, dar şi la aceea privind stocarea datelor şi accesul la acestea. Directiva 2006/24/EC privind reţinerea datelor a fost anulată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene iar, la noi, Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului a fost declarată neconstituţională în integralitatea ei. Urmează însă noi reglementări privind stocarea şi accesul la date personale, atât la nivel european, cât şi naţional.

În 2015 se preconizează că va fi adoptată o nouă directivă privind protecţia datelor care, evident, va trebui transpusă în statele membre. Se va iniţia, corespunzător, şi procesul de elaborare în România a unei noi legislaţii privind stocarea datelor şi accesul la acestea. Aceste reglementări au o incidenţă majoră asupra pilonilor de supravieţuire a profesiei de avocat: secretul profesional şi confidenţialitatea comunicărilor avocat client.

Rolul avocaţilor este să fie vigilenţi şi să intervină în apărarea drepturilor fundamentale nu numai în faţa instanţei, dar şi, indirect, în procesul legislativ, prin exprimarea publică a unor opinii pertinente şi bine argumentate privind eventualele erori care s-ar putea strecura în abordarea proiectelor de lege privind protecţia şi, respectiv, reţinerea datelor. Avocaţii trebuie să se asigure că accesul la aceste date şi utilizarea lor sunt însoţite de garanţiile necesare ocrotirii drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în special de faptul că organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au acces la aceste date numai cu autorizarea judecătorului.

În ceea ce priveşte legislaţia în vigoare, transmit pe această cale un îndemn către toţi avocaţii să ia în considerare, când se impune, toate posibilităţile de contestare la Curtea Constituţională sau la instanţele de contencios administrativ a reglementărilor care încalcă dreptul la viaţă privată şi principiul fundamental al confidenţialităţii comunicărilor avocat client.

Ne aflăm într-un moment de răscruce, în care dacă nu punem umărul la reformele legislative care urmează, inclusiv prin contribuţia la jurisprudenţă, rezultatul ar putea fi o dereglementare treptată a profesiei şi căderea ei în derizoriu prin lăsarea unor portiţe libere pentru încălcarea principiilor ei fundamentale.

Suntem, de asemenea, în momentul în care avocatura reclamă schimbări de strategie pentru a se adapta cererii din ce în ce mai sofisticate a clienţilor. Se solicită servicii integrate, clienţii vor să folosească noile tehnologii în comunicarea cu avocaţii, precum cloud computing, pentru a-şi organiza afacerile şi pentru a comunica mai uşor cu avocaţii lor. Toate acestea constituie provocări la adresa confidenţialităţii şi a secretului profesional. Avocaţii trebuie să ţină pasul cu cererea clienţilor, cu tehnologia dar, în egală măsură, trebuie să fie conştienţi de riscurile aferente şi să utilizeze cu precauţie noile canale de comunicare, cel puţin până când vom avea reglementări în acest domeniu. Sunt probleme asupra cărora CCBE a atras atenţia de nenumărate ori în acest an.

Pentru toate acestea,  îi rog pe colegii avocaţi să acorde mai multe clipe de reflecţie asupra problemelor acute care pun în pericol atât profesia noastră, cât şi drepturile fundamentale ale celor pe care îi apărăm. Pentru a face faţă acestor provocări, mai mult decât oricând, avem nevoie de coeziune, de confraternitate, de acceptarea deciziei majorităţii pentru a apăra şi profesia noastră, dar şi societatea în care trăim!


Descărcare Mesaj: fişier DOC / fişier PDF

Distribuie prin: