RAPORTUL DELEGATIEI UNBR LA  CONFERINTA “Profesia juridică: inovație și viitor” Paris, 21.10.2016

Conferința organizată de către Consiliul Barourilor din Uniunea Europeană (CCBE) la data de 21 octombrie la Paris a reunit peste 300 de avocați, cadre universitare, reprezentanți ai instituțiilor, furnizori de servicii juridice – reprezentanții platformelor de consultanta online, inventatori din domeniul inteligenței artificiale, creatori de site-uri cu profil juridic, experți din domeniul tehnologiei juridice (legal tech),  jurnaliști din 36 de țări din întreaga lume.

Președintele CCBE, Michel Benichou, in discursul sau de început,  a  reflectat preocupările CCBE cu privire la creșterea rolului avocatului in Uniunea Europeană și in consolidarea  statului de drept în Europa. A reamintit publicului importanța colaborării juridice în scopul protejării cetățenilor, necesitatea îmbunătățirii drepturilor de apărare și angajamentul ferm al avocaților europeni de a asigura mișcarea liberă a avocaților între Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Uniunea Europeană în urma Brexitului. Președintele a mai subliniat și faptul că Europa trebuie să-și joace rolul de a ajuta imigranții și de a le permite accesul la justiție.

Discursul  Ministrului  Justiției din Franța, domnul Jean-Jacques Urvoas,  a subliniat  în discursul  sau importanta secretului profesional dintre avocați și clienții lor, ca principiu care stă la baza statului de drept

A fost acordat primul Premiu al Inovației CCBE domnului Jean-François Henrotte, un avocat belgian foarte implicat în domeniul inovației, atât în propriul său cabinet de avocatură, cât și în baroul din care face parte.

D-na av. Orsolya Görgényi, ultimul fost președinte al AIJA (Asociația Internațională a Tinerilor Avocați) a prezentat rezultatele  sondajului inițiat de către CCBE și AIJA  pe tema „Ce cred tinerii avocați despre viitorul profesiei juridice?”. Acest studiu a dezvăluit faptul că 60% din tinerii avocați cred că cea mai mare amenințare pentru viitorul profesiei juridice sunt chiar avocații, parțial din cauza rezistenței lor față de inovație. A concluzionat subliniat că avocații vor trebui să-și schimbe atitudinea față de inovație dacă doresc să poată face față  provocărilor cu care se confruntă profesia.

SESIUNEA I: VIITORUL JUSTIȚIEI

Moderator : Panagiotis Perakis, Președintele Comitetului de Acces la Justiție al CCBE

Contramoderatori:  Neil Rose, editor al site-ului Legal Futures, și Bruno Dondero, profesor de drept la Sorbona – având  rolul lor a fost să pună întrebări și să provoace dezbateri.

Problemele in discuție au fost:

• „ce se va întâmpla în viitorul apropiat cu sistemul de justiție, așa cum l-am cunoscut atâtea secole, odată cu ascensiunea noilor tehnologii?”

D-na Tina Astola, Directorul General pentru Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei Europene, a opinat că sistemul de justiție va rămâne garantul democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale; că este foarte încurajator să constate că sistemele de justiție din Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai armonizate mulțumită legilor și proiectelor europene și colaborării dintre statele membre.

D-na Nuria Díaz Abad, Președintele Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ) a exprimat punctul de vedere al judecătorilor cu privire la viitorul justiției subliniind ca principalele obiective ale ENCJ includ sporirea calității și transparenței sistemelor de justiție, o interoperabilitate îmbunătățită între diversele sisteme de justiție și o mai mare securitate a sistemelor de justiție digitale.

Dl. Maurits Barendrecht, Directorul de Cercetare de la Hiil Innovating Justice, a remarcat apoi că în ciuda acestor perspective optimiste asupra viitorului justiției, la nivel global există încă o deficiență a accesului persoanelor fizice la justiție; că regulile barourilor – utilizate în scopul protejării avocaților împotriva start-up-urilor juridice – adesea împiedică sau descurajează cabinetele de avocatură de la prestarea de servicii pentru persoanele fizice. Deși aceste reguli au fost create dintr-un motiv întemeiat, această abordare poate înăbuși inovația.

Dl. Jérôme Dupré, având experiență în calitate de magistrat și fondator al unui start-up juridic (Case Law Analytics), consideră că avocații ar trebui să profite pe deplin de noile unelte tehnologice și că ar trebui să le integreze în practicile lor curente, că adevărata revoluție nu va fi reprezentată chiar de unelte, ci de modul în care le vom folosi.

SESIUNEA II: VIITORUL SERVICIILOR JURIDICE

Problema dezbătută: posibilitatea ca serviciile juridice diferite să coexiste sau să se completeze reciproc.

D-na Judy Perry Martinez, Președintele Comisiei Baroului American (ABA) pentru Viitorul Profesiei Juridice, a prezentat situația din Statele Unite ale Americii, unde accesul la justiție al cetățenilor cu venituri mici și medii a devenit o problemă gravă. Se pare că aspectul legat de costuri nu este unicul factor, principala problemă fiind faptul că multe chestiuni nu sunt nici măcar recunoscute de către public ca fiind probleme juridice. Concluzia doamnei Martinez este că trebuie să existe o mai bună înțelegere între profesia juridică și public dacă dorim să îmbunătățim serviciile juridice și, prin urmare, accesul la justiție în viitor.

Dl. Christian Lemke, partener în cadrul firmei Heissner & Struck și vicepreședinte al Comitetului pentru Viitorul Profesiei Juridice și Serviciilor Juridice din cadrul CCBE, a recunoscut faptul că, precum orice inovație, noile servicii juridice online oferă avantaje (acces facilitat la cunoștințe, productivitate mai mare, soluționare mai rapidă a disputelor), dar și riscuri.

Riscurile sunt relevate derăspunsul la întrebările ce urmează și care trebuie aduse în discuție în mod adecvat pentru a defini viitorul serviciilor juridice :

• este independent furnizorul dvs. de servicii juridice?
• va menține confidențialitatea secretelor dvs.?
• soluțiile informatice își pot justifica rezultatele?
• soluțiile informatice pot servi la dezvoltarea dreptului, informându-ne dacă un rezultat anticipat în mod automat este just sau nu?

Dl. Christophe Chevalley, Director General al Rocket Lawyer Europe, a dat Rocket Lawyer drept exemplu de firmă care a fost înființată ca urmare a identificării cererii publicului, deoarece multe persoane întâmpinau dificultăți la găsirea unor soluții pentru problemele lor juridice. Rocket Lawyer răspunde la întrebări într-un limbaj cotidian și automatizează generarea documentelor, cu precizarea ca automatizarea are  limite, deoarece soluționarea chestiunilor juridice complexe necesită creativitate și interacțiune umană.

Dl. Pierre Aïdan, co-fondatorul și directorul de dezvoltare juridică al firmei Legal Start, a explicat că:

• studiile de piață pe care le-a efectuat demonstrează că sunt necesare soluții juridice noi și că simplitatea și viteza sunt principalele motive pentru care clienții folosesc soluții de tehnologie juridică (legal tech), în vreme ce motivele legate de costuri ocupă abia locul trei ca importanță;
• cererea de soluții juridice digitale alternative este deosebit de mare în cazul companiilor mici.

Dl. Patrick Henry, ultimul fost președinte al AVOCATS.BE, a prezentat proiectul AVOCATS.BE care are ca scop dezvoltarea inteligenței artificiale în domeniul juridic pentru avocații belgieni.

PREZENTĂRI

Dl. Louis-Georges Barret, Președintele Consiliului Național al Barourilor (Conseil National des Barreaux – CNB), care a prezentat proiectul „24 de ore de inovație” si a subliniat faptul că inovația privește în primul rând schimbarea mentalității și conștientizarea faptului că inovația este necesară pentru supraviețuirea profesiei.

Dl. Andrew Arruda, Directorul Executiv și co-fondatorul ROSS Intelligence a explicat ce este inteligența artificială, a subliniat că uneltele actuale reprezintă un obstacol la accesul persoanelor la justiție si ca astfel de platforme de consultanta  sa  reprezinte o nouă unealtă care le permite avocaților să facă mai mult folosind mai puține resurse, a exprimat opinia că inteligența artificială va fi următoarea etapă evoluționară pentru profesia juridică.

SESIUNEA III: VIITORUL CABINETELOR DE AVOCATURĂ

Moderator : dl. Hugh Mercer QC, Președintele Comitetului Avocaților Europeni din cadrul CCBE

Dl. Bas Boris Visser, Director Global pentru Inovație și Schimbarea Activității Comerciale în cadrul Clifford Chance, a opinat că, pentru a accepta schimbarea cu brațele deschise, avocații trebuie în primul rând să aibă o atitudine deschisă față de inovație și să-și schimbe mentalitatea și comportamentul. Domnul Visser consideră că este vital să implice tinerii avocați în procesul de inovație, deoarece aceștia sunt mai familiarizați cu noile tehnologii decât majoritatea profesioniștilor cu experiență. Pentru a atinge acest scop, firmele de avocatură trebuie să organizeze un mediu pozitiv și deschis inovației.

Dl. Jaap Bosman, co-fondator și partener principal în cadrul TGO Consulting și autorul cărții „Death of a Law Firm” („Sfârșitul unui cabinet de avocatură”), a avut o altă perspectivă cu privire la riscurile cu care se vor confrunta cabinetele de avocatură în viitor; noile tehnologii nu reprezintă problema, ci fac parte din soluție.

Dl. Robert Bourns, Președintele Societății de Drept din Anglia și Țara Galilor (Law Society of England and Wales) a dat drept exemple Anglia și Țara Galilor, unde din ce în ce mai multe activități se desfășoară contra unui preț fix.

Dl. Carlos Valls Martínez, partener la Fornesa Abogados, a subliniat câteva elemente concrete care definesc cabinetele de avocatură ale viitorului: remunerarea partenerilor, educația tinerilor colaboratori, includerea proceselor adecvate în activitatea lor, că societatea și statul de drept au nevoie de o profesie de încredere.

SESIUNEA IV: VIITORUL BAROURILOR

Moderator : Michel Benichou, Președintele CCBE

Conferențiarii au reprezentat trei continente și au contribuit cu experiența lor directă și opiniile cu privire la viitorul barourilor și societăților de drept din regiunile lor.

Problema dezbătută: vor mai fi necesare în viitor barourile și societățile de drept?

Dl. Prashant Kumar, Președintele LAWASIA : experiența sa îndelungată cu organizațiile juridice l-a învățat că principala provocare pentru organizațiile juridice din ziua de azi este să devină o parte din soluția viitorului, să permită inovația și să nu fie obstacole în calea acesteia.

Dl. Jean-Paul Kitenge, membru al Baroului OHADA (Africa): avocații devin antreprenori într-o piață solicitantă. Acest fapt poate crea tensiuni între deontologie și realitatea pieței, motiv pentru care barourile și societățile de drept trebuie să se adapteze în acest nou context prin susținerea și actualizarea metodelor de instruire.

Dl. Martin Šolc, Vicepreședintele Baroului Internațional (IBA), a prezentat o imagine de ansamblu și a subliniat trei probleme majore care sunt create de noile tehnologii: securitatea comunicării cu clientul, impactul noilor tehnologii asupra fondului activității juridice; alcătuirea cabinetelor de avocatură se va modifica (numeric) . Este convins că barourile și societățile de drept vor juca totuși un rol important și în viitor, deoarece alegătorii vor pune presiuni pentru reglementarea noilor furnizori de servicii juridice și vor apărea probleme cu guvernele, care vor încerca să modifice statul de drept fundamental.

Dl. Frédéric Sicard, președintele Baroului Paris si-a exprimat convingerea că primul rol al barourilor, care justifică existența lor, este solidaritatea socială. Barourile pot avea un viitor doar dacă există o organizare colectivă. Pentru a profita de această organizare colectivă în scopul apărării avocaților, membrii trebuie să fie convinși să o respecte, iar în acest scop este esențială furnizarea unor servicii ca instruirea și accesul la documentație. Totuși, nu trebuie să uităm că este responsabilitatea barourilor să încurajeze solidaritatea și să susțină inovația.

În cuvântul de închidere președintele Benichou a subliniat că principala oportunitate de viitor a avocaților este valoarea lor adăugată, și anume competența lor, independența lor și, mai presus de toate, deontologia lor, care nu poate fi niciodată imitată de inteligența artificială.

Posibile concluzii subliniate si de președintele CCBE :

• Avocații, susținuți de barouri și de societățile de drept, trebuie să utilizeze noile tehnologii, să inițieze inovația, să conducă cercetări în domeniu și să creeze condiții pentru noile servicii de consultanta , în beneficiul și corespunzător așteptărilor clienților.
• Este nevoie de conceperea unei viziuni pe termen lung pentru profesia de avocat întrucât se preconizează ca:  în următorii cinci sau zece ani, inteligența artificială va îndeplini numeroase sarcini care erau în mod tradițional efectuate de avocați, va exista o adevărată competiție  cu roboții, cu programele software ultra-performante, care vor furniza servicii juridice ieftine.
• Se previzionează o dezvoltare a justiției predictive, care permite prezicerea rezultatelor prin analizarea hotărârilor existente emise de un judecător sau de o instanță, aceasta baza de date se va dezvolta și va fi utilizată de ministere din motive financiare și de către judecători din motive de facilitate sau necesitate.
• Este necesar efectuarea unor cercetări în acest domeniu , in scopul inovației și pentru cunoașterea viitorului, inclusiv din perspectiva  conștientizări tuturor avocaților de aceste schimbări si pregătirea , adaptarea lor la aceste noi coordonate tehnice ale viitorului profesiei, al activităților avocațiale, al cabinetelor de avocatură și al justiției.
• Informațiile transmise în cadrul unor astfel de dezbateri trebuie cunoscute barourilor si membrilor lor și integrate în acțiunile concrete care vizează: pregătirea profesionala, instruirea avocaților (inițială cât și continuă),  reglementările profesiei, proiecțiile de  viitor ale avocaturii
• Integrarea noile tehnologii și a inovației in modalitatea de realizare a activității specifice avocaților trebuie sa asigure excelenta serviciilor prestate, “rămânând în același timp avocați adevărați”, respectând principiile fundamentale ale profesiei.

Download DOCX / PDF