EXTRAS din Decizia Civilă nr. 2355 din 06 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal pronunțată în dos. nr. 15907/3/2013

EXTRAS din Decizia Civilă nr. 2355 din 06 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal pronunțată în dos. nr. 15907/3/2013

26 septembrie 2018

EXTRAS

din Decizia Civilă nr. 2355 din 06 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal pronunțată în dos. nr. 15907/3/2013

[…]

”…nu a existat un tratament diferit al pârâtei, pe baza vreunuia dintre criteriile prevăzute de OG nr. 137 /2000, în raport cu alte persoane, care s-au aflat în aceeași situație, ci a avut loc o schimbare de interpretare a conținutului art. 25 alin. (2) din Legea nr. 5111995, potrivit căruia primirea în profesia de avocat este condiționată de încetarea stării de incompatibilitate în termen de două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesie cu scutire de examen. Această nouă interpretare a fost aplicată de Baroul […] în toate situațiile.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin hotărârea nr. 490/21.11.2012, a apreciat că interpretarea dispozițiilor art. 25 alin.(2) din Legea nr. 51/1995 în sensul că un judecător poate fi admis ca avocat suspendat într-un barou numai prin demisia din funcția de judecător, nu și prin înscrierea directă pe tabloul avocaților incompatibili, fără exercitarea efectivă a prerogativelor acestei profesii, reprezintă faptă de discriminare, cu consecința încălcării dreptului de alegere sau exercitare liberă a unei profesii, așa cum este prevăzut de art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.

Instanța de fond a confirmat legalitatea hotărâri CNCD, apreciind, la rândul său, că interpretarea pe care Baroul […] o dă dispozițiilor art. 25 alin.(2) din Legea nr. 51/1995 reprezintă o condiționare a alegerii libere a unei profesii, interzisă de art. 5 din OG nr. 137/2000.

Înalta Curte constată că fapta Baroului […] nu reprezintă faptă de discriminare, în sensul art. 2 alin. (1) și art. 5 din OG nr. 137/2000. Intrarea pârâtei […] în profesia de avocat nu a fost îngrădită pe criterii de apartenență la o anumită rasă, naționalitate, categorie socială, etc. sau pe alt criteriu, ci pe baza dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 5111995, aplicate de Baroul […] în mod uniform solicitărilor de primire în profesie cu scutire de examen.

Este adevărat că, prin decizia nr. 297/2014 a Curții Constituționale, s-a constatat că sintagma „care trebuie rezolvată în termenul de două luni de la emiterea deciziei” prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 este neconstituțională. Curtea a constatat că aplicarea textului de lege conduce la situația în care persoane aflate în situații analoage – primite în profesia de avocat și care se află într-o stare de incompatibilitate – sunt tratate juridic diferit. Scopul urmărit de legiuitor, acela de a crea o independentă efectivă a avocaților în exercitarea profesiei lor, prin evitarea existenței unor influențe de natură să creeze suspiciuni referitoare la desfășurarea corectă a actului de justiție, reprezintă un scop legitim, însă, putea fi atins prin trecerea, din oficiu sau la cerere, a avocaților aflați în stare de incompatibilitate la data primirii în profesie pe tabloul avocaților incompatibili, astfel cum, de altfel, se întâmplă cu acei avocați a căror stare de incompatibilitate survine după primirea în profesie.

Astfel, Curtea Constituțională a statuat că, prin instituirea, în cazul primei categorii de avocați, a obligației încetării stării de incompatibilitate în termen de două luni de la emiterea deciziei de primire în profesie, cu consecința, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, a excluderii din profesie, constituie o veritabilă sancțiune, care depășește limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru atingerea scopului avut în vedere de legiuitor.

Drept urmare, dispozițiile legale au fost cele care contraveneau principiului nediscriminării consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

De altfel, recurenta […] a atacat în contencios administrativ refuzul Baroului […], exprimat prin decizia nr. […], de a o înscrie pe tabloul incompatibililor, după primirea sa în profesia de avocat. În dosarul nr. […] s-au pronunțat sentința nr. […], a Curții de Apel […] și decizia definitivă nr. […], a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal, care obligă Baroul la înscrierea reclamantei pe tabloul incompatibililor, valorificând decizia de neconstituționalitate anterior enunțată.

În concluzie, raportul litigios a fost generat de aplicarea normei legale (și a fost rezolvat pe calea acțiunii în contencios administrativ îndreptată împotriva refuzului Baroului […] de înscriere a pârâtei […] pe tabelul avocaților incompatibili), iar nu de fapta de discriminare a Baroului […] .

[…]