Publicăm discursul rostit de domnul Preşedinte UNBR av. dr. Gheorghe Florea la gala de decernare a premiului „Matei B. Cantacuzino” din 05 decembrie 2014.

Publicăm discursul rostit de domnul Preşedinte UNBR av. dr. Gheorghe Florea la gala de decernare a premiului „Matei B. Cantacuzino” din 05 decembrie 2014.

05 decembrie 2014

Domnule Profesor Universitar Emerit Dr. CORNELIU BÂRSAN,

Domnule Director al Revistei Române de Drept Privat, prof. univ. dr. Marian Nicolae,

Domnule Redactor-şef al Revistei Române de Drept Privat, conf. univ. dr. Mircea Dan Bob,

Doamnelor şi domnilor membri ai Colegiului de redacţie al Revistei Române de Drept Privat,

Doamnelor şi domnilor membri ai Consiliului ştiinţific al Revistei Române de Drept Privat,

Domnule director al Editurii Universul Juridic,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Tradiţional, Corpul avocaţilor din România conlucrează cu Revista Română de Drept Privat pentru acordarea premiului „Matei B. Cantacuzino” unei personalităţi a vieţii ştiinţifice romaneşti, care merită recunoştinţa, consideraţia şi respectul comunităţii profesioniştilor din domeniul dreptului pentru o activitatea de excepţie.

Pentru anul 2013, Comisia Permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România a abdicat de la deviza Revistei Române de Drept Privat „Totul sub semnul discuţiei” şi a decis, fără ca să existe discuţii, ca acest premiu să fie acordat domnului profesor universitar emerit dr. Corneliu Bârsan, personalitate de primă mărime a mediului juridic românesc şi european, în semn de preţuire a unei cariere de excepţie, prin care a contribuit decisiv la dezvoltarea învăţământului juridic şi a ştiinţei dreptului.

Trecerea în revistă a carierei distinsului profesor universitar emerit dr. Corneliu Bârsan, a numeroaselor titluri obţinute de-a lungul timpului, a multitudinii de lucrări ştiinţifice este dificilă. În vremurile de azi este suficient un click dat pe Internet pentru a le parcurge vizual o bună bucată de timp.

Pentru bună regulă am ataşat prezentei comunicări informarea selectivă, pusă la dispoziţie de redacţia Revistei Române de Drept Privat, adresată Comisiei Permanente a Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

De-a lungul activităţii sale profesionale, în calitate de cadru didactic, de decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, de avocat în Baroul Bucureşti, de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în trei mandate consecutive (2001; 2001-2007; 2007-2013), domnul profesor universitar emerit dr. Corneliu Bârsan a contribuit la formarea şi dezvoltarea a numeroase generaţii de jurişti, inclusiv avocaţi.

Pentru activitatea sa didactică şi ştiinţifică, concretizată în publicarea a peste 25 de lucrări ca autor unic sau în colaborare, a peste 170 de articole, studii, comentarii de practică juridică, comunicări ştiinţifice în România şi în străinătate, pentru contribuţia la promovarea statului de drept în România şi pentru promovarea valorilor dreptului european, domnul profesor universitar emerit dr. Corneliu Bârsan a primit numeroase premii şi distincţii.

Corpul de avocaţi din România este onorat să dedice premiul ce semnifică recunoştinţa sa faţă de unul dintre cei mai proeminenţi purtători de cuvânt în cultura juridică românească, care a dovedit, în timp, că este şi un apărător dedicat al profesiei de avocat, cu preocupări pentru clarificarea doctrinară a rolului şi poziţiei avocatului ca partener al sistemului judiciar şi sistemului normativ, pentru apărarea instituţiei ca o componentă indispensabilă pentru apărarea şi consolidarea statului de drept!

Dincolo de regulile „vremurilor”, memoria avocaţilor, cărora magistrul le-a fost dascăl, dar şi modelator de destine profesionale şi umane, reţine, peste ani, efortul de a îndemna studenţii cu care a venit în contact să deschidă ochii spre adevăratele valori, să descifreze realitatea dincolo de aparenţe, într-un efort, neostentativ, dar permanent de a propune ca model propria sa activitate. Activitatea proprie a dascălului a animat şi a conturat modul de gândire, caracterul, felul de a fi al tuturor celor care s-au apropiat de dânsul. Mesajul transmis prin fapte s-a subordonat principiului potrivit căruia generaţii întregi de viitori jurişti trebuie să înţeleagă şi să aplice postulatul că legea este mai presus de noi, dar este creată de noi pentru a atinge scopuri generale, nu pentru a satisface, cu prioritate, scopuri individuale şi totdeauna legea trebuie să fie pusă în slujba omului. Pentru ca absolventul Facultăţii de drept să ajungă la o astfel de înţelegere a fost constantă strădania dascălului de a inocula, în primul rând, nevoia de dobândire în şcoala românească de fundamente teoretice solide ale ştiinţei juridice, de a modela valorile etice ale celui care va lucra pentru triumful legii şi de a convinge prin modelul propriu de muncă şi viaţă, prin fapte !

Viaţa ne-a pus pe mulţi să verificam ceea ce este cel mai sfânt lucru pentru un jurist: concordanţa dintre vorbă şi faptă!

L-am apreciat pe profesorul, pe judecătorul, pe avocatul Corneliu Bârsan, în diferite ipostaze pe care timpul  i le-a hărăzit. De la profesor am aflat că cel care face dreptate, legat sau nu la ochi, trebuie să aibă şi „harul” de a o face şi trebuie să şi dovedească permanenţa crezului său. De la judecătorul Curţii Europene pentru Drepturile Omului am observat că fapta concordă cu mesajele transmise prin lucrările sale ştiinţifice, expresie a strădaniilor omului de ştiinţă de a pătrunde în meandrele dreptului, astfel cum au evoluat acestea, nu doar în şcoala românească de drept, ci şi în cea europeană şi nu numai. De la avocatul Corneliu Bârsan am aflat că cel mai greu lucru este să suporţi nedreptatea făcută de judecată celor pe care îi aperi!

Opera şi viata profesorului este dovada că e greu să-ţi duci „povara” după percepte antice, dar încă actuale! E şi mai greu să accepţi că unii merită să fie aspru judecaţi şi, chiar dacă scapă, să speri că vor fi pedepsiţi la judecata de apoi!

Profesorul nu face parada propriilor convingeri, dar dă proba prin ceea ce face că „începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu” prin grija de a nu nedreptăţi pe nimeni, cu modestie şi multă reţinere.

Profesorul este conştiinţa exemplară a timpului istoric trăit, marcata de viziunea reală despre rostul omului în lume şi bazată pe un crez profesional dezvoltat pe buna-credinţă, libertatea individului fundamentată pe sistemul drepturilor omului şi egalitatea în faţa legii.

Pentru noi, avocaţii, modelul doctrinar propus mai ales prin demersul ştiinţific al comentariilor teoretice şi practice ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a constituit şi constituie nu doar un instrument de lucru, ci mai ales îndemnul la identificarea în practica dreptului a răspunsului extrem de dificil la întrebarea „este legea pentru om sau omul pentru lege?” Întrebarea trebuie pusă având permanent în văzul minţii omul din „viaţa trăită”, cu interese, griji, greutăţi şi aspiraţii, permanent înclinat să-şi exercite, mai ales, dreptul de a face o alegere greşită!

Profesorul a avut şansa reconstruirii. În calitate de decan al Facultăţii de Drept – Universitatea Bucureşti, după 1989, a dovedit că „înaintea destinului este fapta”. A orientat sensul învăţământului juridic superior românesc spre tradiţii şi rădăcini, pentru şlefuirea caracterelor destinate să servească – indiferent de cariera profesională aleasa de foştii studenţi – idealul justiţiei sociale prin drept, subordonata Adevărului, Libertăţii, Binelui Public!

Generaţii întregi de avocaţi au fost formaţi în spiritul pe care „profesorul” şi apoi „decanul”, împreună cu adevăraţi corifei şlefuitori de „conştiinţe” – colegi, cadre didactice – l-au cultivat: fiecare jurist să fie recunoscut de alţii după valoarea sa şi fiecăruia să i se atribuie ceea ce i se cuvine!

Strădania modelului de licenţiat în drept iniţiat de profesor a dat roade. Trăim vremuri în care avocaţilor – actori ai vieţii juridice – le revine datoria sociala să facă proba conştiinţei profesionale şi morale, proba Omului destinat să lupte etern pentru Dreptate. Este încă de actualitate cerinţa unui orizont cultural serios, în care principiile dreptului, imperativele de Justiţie, Onestitate şi Moralitate, cunoaşterea doctrinei semnificative, a jurisprudenţei esenţiale, pe baza unor concepte juridice clarificate riguros configurează competentele şi profesionalismul pentru care profesorul a năzuit şi în care crede.

Formarea avocaţilor care îşi asumă şi construiesc propria lor devenire, a avocaţilor conştienţi de identitatea şi rolul lor în lume, care refuză încă să devină roboţi ai epocii consumismului, este şi idealul programatic împărtăşit de conducerea Corpului de avocaţi ai României şi pentru că se regăsesc în modelul propus şi dovedit de profesor, în numele celor pe care îi reprezintă, Comisia Permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România a decis acordarea, cu titlul de simbol, a premiului „Matei B. Cantacuzino” profesorului universitar emerit dr. Corneliu Bârsan .

Corpul profesional al avocaţilor are astfel ocazia potrivită de a se asocia cu Revista Română de Drept Privat, organizatoarea festivităţilor de decernare a premiilor anuale instituite de această publicaţie în paginile căreia profesorul, decanul, judecătorul, avocatul Corneliu Bârsan îşi identifică atât colegii de catedră şi din alte facultăţi de drept, dar şi foştii studenţi, colaboratorii, generaţia tânără de jurişti, numeroşi avocaţi, care este decisă să urmeze exemple şi să le preţuiască, dar şi să probeze răsplata recunoaşterii de către contemporanii săi a meritelor unui model de elită pentru viaţa juridică românească şi europeană-profesorul universitar emerit, dr. Corneliu Bârsan !

La mulţi ani, cu sănătate şi putere de muncă !

avocat dr. Florea Gheorghe

Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România

Distribuie prin: