Publicăm scrisoarea fundației Lawyers for Lawyers („L4L”), consultant special în cadrul Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite, privind condamnarea și trimiterea în închisoare a avocatului Robert Roșu, adresată domnului Klaus Iohannis, Președintele României

Publicăm scrisoarea fundației Lawyers for Lawyers („L4L”), consultant special în cadrul Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite, privind condamnarea și trimiterea în închisoare a avocatului Robert Roșu, adresată domnului Klaus Iohannis, Președintele României

19 iunie 2021

ES Klaus Iohannis
Președinte al României
Palatul Cotroceni 1-3, B-dul Geniului
Sector 6, 060116 , București
România
E-mail: [email protected]

Amsterdam, 14 iunie 2021

Re: Condamnarea și trimiterea în închisoare a avocatului Robert Roșu

Lawyers for Lawyers („L4L”) este o fundație olandeză apolitică și independentă care are ca scop promovarea unei bune funcționari a statului de drept prin respectarea libertății și independenței profesiei de avocat. Fundația L4L a primit statutul de consultant special în cadrul Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite în luna iulie 2013.

Law Society of England and Wales („Law Society”) este organismul profesional care reprezintă peste 180.000 de avocați din Anglia și Wales. Preocupările Law Society includ apărarea independenței profesiei de avocat, a statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului peste tot în lume. Law Society deține un rol de consultant special în cadrul Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite din anul 2014.

La 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție din România l-a gasit pe avocatul Robert Roșu vinovat de a fi participat la formarea unui grup infracțional organizat și de complicitate la abuz în serviciu, condamnându-l la 5 ani de închisoare. L4L și Law Society își exprimă îngrijorarea că această condamnare privește activitățile profesionale ale lui Robert Roșu ca avocat.

Domnul Roșu este partener în cadrul societății de avocatură Țuca Zbârcea și Asociații din București. Potrivit informațiilor pe care le-am primit, dosarul penal împotriva dlui Roșu este cel mai probabil legat de activitățile sale profesionale în cauza „Ferma Băneasa”, privind restituirea unor loturi importante de teren situate în nordul Bucureștiului către un moștenitor al regelui Carol al II-lea al României.

În calitate de reprezentat legal al acestuia, dl Roșu a obtinut restituirea acestei proprietăți și a altora către diferiți clienți în cadrul unor proceduri administrative. În luna decembrie 2015, dl Roșu a fost pus sub acuzare sub învinuirea de a fi format un grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, trafic de influență și spălare de bani, fiind arestat la domiciliu timp de trei luni. Condamnarea dlui Roșu este, în opinia noastră, legată de activitatea lui ca avocat; mai precis, de activitatea lui privind aceste dosare. În luna martie 2016, un judecător al Secției Penale a Înaltei Curți de Justiție și Casație a considerat că acțiunile domnului Roșu „se încadrează în limitele normale ale activităților desfășurate de un avocat”. Pe 11 martie 2016, dl Roșu a fost eliberat din arestul la domiciliu.

Cu toate acestea, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a decis că urmărirea penala a dlui Roșu trebuie să continue și l-a trimis în judecată în luna mai 2016. În luna iunie 2019, Curtea de Apel Brașov l-a achitat pe dl Roșu cu privire la toate acuzațiile, stabilind că nu există niciun indiciu că dl Roșu ar fi comis faptele pentru care fusese trimis în judecată[1]. DNA a decis să formuleze apel împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Brașov la Înalta Curte de Casație și Justiție. În opinia procurorilor DNA, dl Roșu s-ar face vinovat penal pentru „simpla prezență” alături de client în fața unei comisii de restituire imobiliară, pentru că a utilizat „un volum important de informații privind terminologia juridică” și pentru că a fost excesiv de „convingător” în susținerile sale[2].

La 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Justiție și Casație l-a găsit pe domnul Roșu vinovat cu privire la acuzațiile de organizare a unui grup infracțional și complicitate la abuz în serviciu, condamnându-l la cinci ani închisoare. În acest moment, dl Roșu isi execută pedeapsa în Penitenciarul Rahova. La 7 aprilie 2021, la patru luni după emiterea deciziei de condamnare, Înalta Curte de Justiție și Casație a publicat și comunicat, în cele din urmă, motivarea.

Îngrijorarea noastră provine din faptul că dl Roșu a fost găsit vinovat și condamnat la cinci ani de închisoare ca urmare a identificării cu clientul său[3], iar anumite nereguli procedurale, cum ar fi aceea de a fi chemați avocații ca martori în proces[4], sunt alarmante.

Atragem atenția asupra Principiilor de bază ale ONU privind rolul avocaților[5] – mai precis, asupra articolelor 16, 18 și 20, potrivit cărora:

16. Guvernele se asigură ca avocații (a) sunt capabili să își îndeplinească toate funcțiile profesionale fără intimidare, piedică, hărțuire sau ingerință improprie; (…) și (c) nu suferă sancțiuni și nici nu sunt amenințați cu urmărirea penală sau cu sancțiuni administrative, economice sau de altă natura pentru orice acțiune întreprinsă în conformitate cu regulile și standardele profesionale și de etică recunoscute. (…)

18.  Avocații nu trebuie identificați cu clienții lor sau cu cauzele clienților lor ca urmare a îndeplinirii funcțiilor lor. (…)

20. Avocații beneficiază de imunitate civilă și penală pentru orice declarație relevantă făcută cu bună-credință în pledoariile scrise sau orale sau în aparițiile lor profesionale în fața unei instanțe, a unui tribunal sau a altei autorități juridice sau administrative”.

Avand în vedere cele de mai sus, L4L și Law Society solicita respectuos autorităților competente din România:

– să reanalizeze cazul domnului Roșu și să respingă acuzațiile aduse acestuia în lipsa unor probe credibile prezentate în cadrul unor proceduri care să respecte garanțiile internaționale ale unui proces echitabil;
– să îl elibereze pe domnul Roșu pe durata acestei analize; și
– să garanteze că toți avocații din România, inclusiv domnul Roșu, își pot exercita profesia fără teamă de intimidare, obstacole, hărțuire, intervenții necuvenite sau represalii.

Vom continua monitorizarea situației din România, precum și situația altor membri ai profesiei de avocat din această țară.

Cu stimă,

Lawyers for Lawyers
Law Society of England and Wales

Spre știință

Excelenței sale dl. Florin-Vasile Cîțu,
Prim-ministru
Palatul Victoria Nr. 1
Sector 1, 011791, București, România
Email: [email protected]

Excelenței sale Stelian-Cristian Ion
Ministrul Justiției
Str. Apolodor Nr.17
Sector 5, 030167, București, România
Email: [email protected]

Excelenței sale Mihai-Bogdan Mateescu
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii
Calea Plevnei Nr. 141B
Sector 6, 060011, București, România
Email: [email protected]

Dlui. Diego García-Sayán
Raportor special cu privire la independența Judecătorilor și Avocaților
OHCHR-UNOG, 8-14, Avenue de la Paix
1211 Geneve 10, Switzerland
Email: [email protected]


[1] Curtea a constatat ca „toate probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești relevă faptul că inculpatul Robert Mihăiță Roșu a desfășurat o activitate normală de avocat al societății Reciplia SRL, fără să fi comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să dispună restituirea bunurilor revendicate de inculpatul Al României Paul Philippe (…)” – dosarul nr. 345/64/2016

[2] idem

[3] A se vedea decizia penală nr. 382/A/17 decembrie 2020 a ICCJ, pag 352-358 preluata de la https://www.clujust.ro/wp-content/uploads/2021/04/Motivare_ICCJ.pdf

[4] A se vedea decizia penală nr. 382/A/17 decembrie 2020 a ICCJ, pag 352-358 preluata de la https://www.clujust.ro/wp-content/uploads/2021/04/Motivare_ICCJ.pdf

[5] Principiile de bază ale ONU privind rolul avocaților oferă o descriere concisă a normelor internaționale privind principalele aspecte ale dreptului de a beneficia de asistență juridică independentă. Principiile de bază au fost adoptate în unanimitate de al optulea congres al Organizației Națiunilor Unite privind prevenirea criminalității și tratamentele aplicate delincvenților desfășurat la Havana, Cuba, la 7 septembrie 1990. Ulterior, Adunarea Generală ONU a inclus Principiile de bază în rezoluția sa privind „Drepturile omului în administrarea justiției”, care a fost adoptată fără vot la 18 decembrie 1990 atât în sesiunea Celui de-al Treilea Comitet, cât și în sesiunea plenară a Adunării Generale


Descărcați originalul scrisorii în limba engleză și traducerea în limba română