Nr. 4-AUT-2026/16.02.2026

Către:

Consiliul Superior al Magistraturii

Domnului Președinte Gheorghe-Liviu ODAGIU, Judecător 

Obiect: Punct de vedere al UNBR privind proiectul de normare a activității instanțelor

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a analizat documentele supuse consultării referitoare la instituirea unui mecanism de normare a activității instanțelor, fundamentat pe stabilirea unei capacități zilnice de soluționare a cauzelor, pe criterii de complexitate și pe instrumente administrative de gestionare a fluxului de dosare.

Înțelegem pe deplin contextul care a generat această inițiativă – deficitul de personal, creșterea volumului de activitate, necesitatea protejării sănătății magistraților și nevoia unui management mai eficient al resurselor judiciare, aspecte asupra cărora și UNBR a atras atenția în cadrul dezbaterii publice despre starea justiției.

În același timp, orice intervenție asupra modului de înregistrare, repartizare și programare a cauzelor produce efecte directe asupra exercițiului drepturilor fundamentale ale justițiabililor. Din acest motiv, mecanismele administrative nu pot fi concepute exclusiv prin prisma eficienței statistice, ci trebuie calibrate prioritar în raport cu exigențele constituționale și convenționale ale accesului efectiv la justiție și ale soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, optim și previzibil.

Justiția este un serviciu public esențial, continuu și neîntrerupt. Pentru cetățean, sesizarea instanței trebuie să declanșeze imediat mecanismul jurisdicțional, fără întârzieri generate de limite administrative interne. Orice soluție care introduce perioade de „așteptare” înainte de învestirea efectivă a instanței riscă să transforme accesul la judecată dintr-un drept real într-un drept condiționat de capacitatea sistemului.

O justiție percepută ca temporizată sau ineficientă va conduce la amplificarea erodării încrederii publice în sistemul judiciar, cu consecințe grave pe termen îndelungat.

Din perspectiva profesiei de avocat, procesul de normare, deși are premise legitime, nu poate fi conceput ca un demers autonom, prealabil sau substitut al reformelor structurale.

Normarea trebuie să fie subsecventă măsurilor reale de decongestionare judiciară, precum: suplimentarea schemelor de personal; asigurarea bugetului necesar bunei funcționări a justiției, inclusiv prin valorificarea taxelor judiciare de timbru în beneficiul sistemului judiciar; desființarea unor instanțe pentru eficientizare resurselor în interiorul sistemului judiciar; optimizarea distribuirii cauzelor; digitalizarea efectivă a procedurilor; definirea și consolidarea rolului consultativ și preventiv al avocatului, ca mijloc de reducere a stării conflictuale pre-litigioase.

În forma actuală, proiectul ridică probleme de previzibilitate și transparență, precum: noțiuni insuficient definite, precum „complexitatea dosarului” sau „capacitatea zilnică”, fără criterii obiective și verificabile; lipsa transparenței privind algoritmii de punctare și plafonare; imposibilitatea avocatului de a cunoaște și contesta punctajul atribuit cauzei; absența unor garanții procedurale minime de audit și control; neclaritatea criteriilor de prioritate; impredictibilitatea timpului de așteptare până la repartizare. Persistența lor alimentează percepția unui filtru opac, cu efecte arbitrare, incompatibil cu standardele unui serviciu public esențial.

În opinia UNBR, repartizarea cauzelor trebuie să rămână: imediată, aleatorie, transparentă, verificabilă.

Experiența comparată demonstrează că eficiența sistemului nu se obține prin limitări cantitative, ci prin intervenții preventive. Consultanța juridică timpurie, redactarea profesionistă a actelor, negocierea asistată, procedurile prealabile și soluționarea alternativă a litigiilor, cu implicarea obligatorie a avocaților, reduc în mod real numărul cauzelor care ajung pe rolul instanțelor și în timp, conduc la decongestionarea instanțelor prin limitarea naturală a spiritului procesiv al societății.

UNBR nu contestă necesitatea modernizării managementului judiciar. Dimpotrivă, susținem o reformă fundamentată tehnic, realizată prin consultare cu profesiile juridice. Considerăm însă că normarea trebuie să fie consecința măsurilor reale de degrevare și organizare structurală, nu un substitut al acestora.

O normare aplicată în absența acestor corecții riscă să afecteze accesul efectiv la justiție și încrederea publică.

În acest context, solicităm amânarea implementării proiectului pentru a da posibilitatea unui dialog instituțional, cu privire la aspecte care au rezultat din consultarea inițiată la nivelul barourilor, precum: clarificarea  fundamentării tehnice complete și a studiilor de impact; corelarea normării cu măsuri reale de degrevare; definirea clară a criteriilor de complexitate și a metodologiei de calcul; determinarea cauzelor urgente; asigurarea transparenței și a dreptului de contestare; menținerea repartizării imediate și aleatorii a cauzelor; organizarea unei consultări substanțiale cu profesiile juridice.

Propunerile tehnice detaliate formulate de avocați sunt anexate prezentei adrese.

UNBR rămâne deschisă colaborării pentru perfecționarea proiectului într-un cadru tehnic și instituțional adecvat.

Cu deosebită considerație,

Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România

av. Traian Briciu