O zi fără avocați. Ziua în care Justiția nu există. Interviu cu avocatul Sergiu Stănilă, decanul Baroului Timiș

Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România a decis organizarea Campaniei “O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există” în data de  4 octombrie, prin consultarea decanilor de barouri, fără a avea neapărat o semnificaţie aparte.

Decan al Baroului Timiș şi vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, avocat Sergiu Stănilă (S.S.), explică, într-un interviu, ce ar însemna o astfel de zi.

R: Ce înseamnă “O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există”?

S.S.: Avocatul este partener indispensabil al justiţiei şi are un rol social extrem de important. De aceea, Corpul Profesional al Avocaţilor a decis în această vară să exprime o poziţie unitară cu privire la problemele din sistemul judiciar, din perspectiva avocaţilor şi a justiţiabililor. Din păcate, sistemul judiciar s-a cam abătut de la unicul său scop, şi anume acela de a asigura un act de justiţie de calitate pentru cetăţean. Astfel, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (CUNBR) a decis organizarea Campaniei “O zi fără avocaţi! Ziua în care justiţia nu există”, pe 4 octombrie.

R: Care sunt problemele sesizate?

S.S.: În urma consultării Corpului Profesional al Avocaţilor din România, au fost sintetizate mai multe probleme, grupate în două mari categorii: Accesul la justiţie şi, respectiv, Ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării.

În prima categorie am identificat: Termenele îndelungate acordate de instanţe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluţionarea îngreunată a majorităţii dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie.

Apoi, prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, care deşi a fost reglementată în ideea accelerării soluţionării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică.

La fel, amânarea repetată a pronunţării soluţiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depăşeşte frecvent durata de 6 luni; Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale. Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile faţă de termenele iniţial stabilite, ca urmare a Hotărârii CSM nr.2040/13 iulie 2023;

O altă problemă este fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp faţă de data înregistrării cererii. Inexistenţa unei aplicări unitare a procedurii de normare a activităţii, ceea ce lipseşte de previzibilitate actul de justiţie. Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deşi prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor. Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situaţii (în special procesele de partaj), care în multe situaţii împiedică sau descurajează părţile să iniţieze demersurile judiciare. Ineficienţa practică a legislaţiei ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realităţile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justiţiabililor care au nevoie de asistenţă juridică să acceadă la aceasta.

În a doua categorie am identificat: Continuarea unor practici care conduc la anchete penale desfăşurate împotriva avocaţilor în mod vădit abuziv, în scop de intimidare, în pofida unui semnal de jurisprudenţă corect oferit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său. Într-un regim democratic avocaţii trebuie să fie liberi de orice presiune externă şi orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apţi să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor lor. Nesocotirea dispoziţiilor art. 91 alin. (4) Cod proc. penală atunci când judecătorii menţin, contrar dispoziţiilor legale menţionate, împuternicirea avocatului din oficiu pe toată perioada până la soluţionarea cauzei, chiar dacă se prezintă avocatul ales. Înregistrarea unor întârzieri inacceptabile la plata onorariilor din oficiu pentru prestaţiile executate cu precădere în faza de urmărire penală (la nivelul parchetelor), la aproape toate barourile din ţară, deşi a fost comunicat în timp util de către UNBR estimatul pentru 2023, în vederea includerii în bugetul Ministerului Public.

O altă problemă este reducerea în mod nejustificat şi nemotivat sau cu o motivare pur formală a onorariilor avocaţilor din oficiu, încălcând prevederile din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Neplata serviciilor de curator atunci când aceasta revine părţilor, fără ca instanţa să ia vreo măsură în acest sens. Reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţial până la sume derizorii, după criterii subiective şi fără luarea în considerare a obligaţiilor fiscale aferente veniturilor avocaţiale. Interzicerea accesului avocaţilor cu telefoane mobile, tablete sau chiar laptopuri în unele unităţi de poliţie şi parchet, cu nesocotirea reglementărilor care permit acest acces. Interzicerea posibilităţii avocaţilor ca în faza de urmărire penală să realizeze copii ale actelor din dosarul de urmărire penală cu mijloace proprii (telefon, scanner mobil), în contextul în care procedura de eliberare a copiilor actelor din dosar este ineficientă. Existenţa unor cazuri de nerespectare a obligaţiei legale potrivit căreia Ministerul Justiţiei trebuie să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti (art. 37 şi art. 78 din Legea nr. 51/1995). Existenţa unor situaţii în care nu sunt respectate dispoziţiile din Codul de procedură civilă, din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (aprobat prin Hotărârea CSM nr.3243/2022) referitoare la stabilirea intervalelor orare a judecării proceselor, strigarea cu prioritate a cauzelor cu avocaţi, audierea martorilor doar în ultimele intervale orare ale şedinţei. Nerespectarea acestor dispoziţii este de natură să afecteze programul estimat al avocaţilor, care trebuie să fie prezenţi în faţa altor instanţe. Consecinţele sunt păgubitoare pentru justiţiabili. Necomunicarea către părţi şi omisiunea afişării pe listele de şedinţă a situaţiilor în care un anumit complet de judecată nu poate să îşi desfăşoare activitatea şi se impune înlocuirea acestuia cu judecători de pe lista de  permanenţă. Această omisiune lipseşte de previzibilitate şi de predictibilitate procesul civil sau penal, activitatea avocaţilor şi prejudiciază interesele legitime ale justiţiabililor.

O altă problemă este existenţa unor cazuri în care magistraţii nu fac aplicarea art. 25 din Legea 51/1995, potrivit căruia instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat. Urmarea concretă a acestei atitudini este perpetuarea faptelor de exercitare fără drept a profesiei de avocat de către persoane care fie nu au avut niciodată această calitate, fie au pierdut calitatea de avocat.

R: Ce soluţii vedeţi la problemele sesizate de dumneavoastră?

S.S.: Am propus tuturor factorilor implicaţi în gestionarea şi desfăşurarea actului de justiţie şi soluţii de remediere a acestor disfuncţionalităţi, astfel încât, cum am spus, actul de justiţie să fie unul de calitate, dedicat exclusiv cetăţeanului.

R: Cu privire la remedierea deficienţelor legate de nerespectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor ce este necesar?

S.S: Crearea cadrului necesar pentru asigurarea resursei umane în magistratură prin cooptarea de judecători din rândul avocaţilor, evident cu îndeplinirea unor criterii de profesionalism şi reputaţie; implementarea dispoziţiilor procedurale care să încurajeze folosirea procedurii privind administrarea probelor prin avocaţi. Reglementarea în cuprinsul art. 200 C.proc.civ., pentru procesele non penale, a unor termene imperative în care instanţa trebuie să parcurgă procedura de regularizare a cererilor. Calificarea ca abatere disciplinara gravă a nerespectării termenului de pronunţare şi de redactare a hotărârilor, prevăzut de codurile de procedură şi în legile speciale.

R: Cu privire la cuantumul exagerat al unor taxe de timbru, ce propuneţi?

S.S.: Regândirea sistemului de calcul al taxelor judiciare de timbru în materie de partaj prin: Stabilirea unui sistem progresiv (a se vedea art. 3 din OUG 80/2013) astfel încât la valori mari ale masei partajabile taxele să scadă progresiv, fără a fi menţinut un procent fix. Raportarea taxei datorată strict la cota/bunurile care este/sunt în dispută/care se contestă, şi nu la valoarea întregii mase partajabile / a bunurilor ce o compun; Modificarea legislaţiei taxelor de timbru, astfel încât justiţiabilii să beneficieze de facilităţi la plata taxelor de timbru în cauzele în care sunt asistaţi/reprezentaţi de avocaţi; Stabilirea unei taxe fixe în căile de atac în toate cazurile în care procesul de fond se soluţionează prin excepţii; Restituirea taxei de timbru în cauzele soluţionate prin tranzacţii sau în procedura medierii.

R: Despre ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării, ce puteţi spune?

S.S.: Modificarea legislativă, în sensul interzicerii cenzurării cheltuitelor de judecată din oficiu, fără a fi pusă problema în dezbaterea părţilor şi fără o motivare care să se raporteze la criterii ce decurg din legislaţia primară şi secundară a profesiei de avocat. Instituirea unei proceduri în baza căreia în vederea achitării onorariului curatorilor instanţa să pună în vedere părţii responsabile să plătească întâi onorariul într-un cont unic (precum în cazul experţilor judiciari), urmând ca numai după ce există dovada achitării acestui onorariu, să fie citat şi curatorul desemnat. Publicarea pe site-ul instanţei a situaţiilor în care activitatea unui complet de judecată suferă modificări şi, în măsura posibilităţilor, înştiinţarea avocaţilor care au delegaţii în dosar. Stabilirea unor norme cu caracter obligatoriu în privinţa organizării şedinţei de judecată (stabilirea intervalelor orare, strigarea cu prioritate a cauzelor cu avocaţi, audierea martorilor doar în ultimele intervale orare ale şedinţei, încărcarea obligatorie a tuturor actelor în dosarul electronic). Scanarea dosarului de urmărire penală şi includerea acestuia în Dosarul electronic, cu observaţia că în multe cazuri dosarul de urmărire penală ar putea fi preluat în formă scanată de la Parchet şi inclus în dosarul electronic. Implementarea unui sistem tehnic de înregistrare a declaraţiilor luate părţilor în cursul anchetelor penale.

De asemenea, efectuarea de către instanţe din oficiu a verificărilor necesare privind calitatea de avocat al reprezentantului convenţional şi sesizarea baroului şi a organelor de cercetare penală atunci când în urma verificărilor se constată că se exercită profesia de avocat fără drept.

R: Ce se întâmplă concret pe 4 octombrie 2023?

S.S.: Nu ne dorim blocarea activităţii judiciare, ci doar tragerea unui semnal de alarmă şi adoptarea unor soluţii de rezolvare a celor constatate.

În acest sens, pe 4 octombrie, Barourile nu vor emite delegaţii de avocat şi nu vor asigura asistenţa juridică din oficiu în cauzele penale şi nici cea gratuită în cauzele non penale, cu excepţia unor cauze urgente. De asemenea, avocaţii nu se vor prezenta în cauze, depunând cereri de amânare. Au fost înştiinţate toate organele judiciare cu privire la aceste activităţi.

La sediul Baroului Timiş, începând cu ora 11:00 are loc o Masă rotundă, la care au confirmat participarea reprezentanţi ai instanţelor şi parchetelor locale, precum şi membrii Consiliului Baroului Timiş, unde vom dezbate toate aceste probleme. De la ora 14:00 va avea loc în aceeaşi locaţie o conferinţă de presă, unde vor fi prezentate concluziile evenimentului respectiv.

Evenimente similare se organizează în toată ţara. Totul pentru o justiţie de calitate, pentru cetăţean.

R: Putem încerca o concluzie astăzi?

S.S.: Sigur! Când legiuitorul ne-a atribuit calitatea de partener indispensabil al justiţiei, cu siguranţă nu şi-a dorit ca AVOCATUL să joace doar un rol decorativ în procesul judiciar. Avocatul este garantul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale justiţiabilului şi în acest sens, trebuie să manifeste o preocupare constantă pentru ca toate aceste deziderate să nu rămână simple forme fără conţinut. Despre aceste aspecte este vorba.

Integral AICI