UNBR solicită retragerea proiectului de majorare a CASS pentru profesiile independente
● De la 24 la 60, acum la 90 plafon CASS! Modificarea propusă contravine principiilor fundamentale de echitate, proporționalitate și predictibilitate
● Această presiune fiscală nu este doar o sarcină suplimentară, ci se transformă într-o veritabilă „taxă pe independență”
Uniunea Națională a Barourilor din România avertizează că noua propunere a Guvernului de a majora plafonul de calcul al CASS pentru persoanele cu venituri din activități independente, de la 60 la 90 de salarii minime brute pe economie afectează grav stabilitatea fiscală.
Considerăm că orice măsură cu impact asupra unei profesii sau a unei categorii socio-profesionale trebuie fundamentată printr-un studiu de impact și adoptată numai după o consultare reală cu reprezentanții autorizați ai acesteia. Din păcate, Guvernul nu a inițiat nicio discuție cu profesiile vizate. În fapt, fiecare profesie se confruntă cu propriile dificultăți, iar lipsa dialogului face ca aceste realități să nu fie luate în calcul. Ne exprimăm profunda dezaprobare față de faptul că autoritățile nu au înțeles să consulte profesiile liberale, pentru a cunoaște poziția lor și pentru a evalua corect impactul real al unei asemenea măsuri.
Avocații, la fel ca alți profesioniști independenți, au suportat deja o creștere semnificativă a acestui plafon în urmă cu doi ani, de la 24 la 60 de salarii minime. S-a creat atunci convingerea că această sarcină, deși grea, va rămâne stabilă pentru o perioadă lungă de timp, fiind inclusă în pachetul de măsuri fiscal-bugetare „pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung”. O nouă majorare acum, la doar doi ani distanță, nu doar că este excesivă, dar transmite și un semnal periculos de instabilitate și lipsă de predictibilitate fiscală.
Propunerea de majorare a plafonului CASS la 90 de salarii minime nu este doar excesivă, ci și periculoasă pentru echilibrul fiscal și social. O asemenea măsură depășește limitele rezonabile și contravine principiilor fundamentale de echitate, proporționalitate și predictibilitate.
Impactul acestei măsuri generează distorsiuni majore și consecințe grave:
● Este o povară disproporționată. Nici o altă categorie de contribuabili nu suportă un plafon atât de ridicat. Pentru alte tipuri de venituri, limita rămâne la 24 de salarii minime.
● Este inechitabilă și discriminatorie. Toți contribuabilii beneficiază de același pachet de servicii medicale, dar cei care muncesc independent sunt obligați să plătească mult mai mult.
● Afectează accesul la justiție, precum și la alte servicii esențiale pentru societate. Costurile suplimentare vor duce inevitabil la creșterea onorariilor, ceea ce va face serviciile avocațiale mai puțin accesibile pentru cetățenii cu venituri medii sau reduse.
Fiscalitatea nu este numai o chestiune de cifre, ci mai ales de principii: trebuie să fie echitabilă, proporțională și predictibilă. Ori de câte ori aceste principii sunt încălcate, rezultatul nu este solidaritatea socială, ci injustiția și dezechilibrul care subminează chiar baza sistemului fiscal.
UNBR a transmis deja un memoriu referitor la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la propunerea de modificare a art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, către Guvernul României – în atenția Prim-Ministrului, Ministerul Finanțelor – în atenția Ministrului Finanțelor, Ministerul Justiției – în atenția Ministrului Justiției, precum și către președinții celor două Camere ale Parlamentului și grupurile parlamentare. Documentul, adoptat de Comisia Permanentă a UNBR, expune în detaliu motivele pentru care o asemenea modificare contravine principiilor de stabilitate legislativă, echitate fiscală și acces liber la justiție.
UNBR solicită Guvernului să revină asupra acestei măsuri și să păstreze plafonul actual de 60 de salarii minime brute, care este singura soluție pentru a păstra echitatea fiscală, stabilitatea legislativă și accesul liber la justiție. În același timp, reafirmăm disponibilitatea noastră pentru un dialog deschis cu autoritățile, astfel încât politicile fiscale să fie construite în interesul societății, nu împotriva celor care o servesc.